Comuna Coşna este aşezată în sud – vestul judeţului Suceava la 14 km de Vatra Dornei, 126 km de Suceava – reşedinţa de judeţ şi 70 km de municipiul Bistriţa. Comuna Coşna este aşezată la poalele munţilor Rodna şi Bârgăului, la o altitudine de 840 m.
Căile de acces către localitate: 
– drum comunal Coşna-Poiana Vinului
– drum judeţean Podu Coşnei-Grădiniţa
– drum forestier Podu Coşnei-Valea Bancului;
– cale ferată: Coşna cu punct de oprire Coşna – Teşna, Podu Coşnei cu punct de oprire Podu Coşnei;
Comuna Coşna are ca vecini:
–    în partea de nord oraşul Iacobeni şi comuna Cârlibaba;
–    în partea de sud comunele Poiana Stampei şi Ilva Mare din judeţul Bistriţa Năsăud;
–    în partea de est comuna Dorna Candrenilor;
–    în partea de vest comuna Lunca Ilvei din judeţul Bistriţa Năsăud.
Comuna este amplasată în provincia muntoasă alpino – carpatică, subprovincia Carpaţilor sud – estici, ţinutul Carpaţilor Orientali, subţinutul treptei marginale estice, sectorul nordic, aparţinând părţii de sud – vest a subdistrictului munţilor Suhard şi bazinelor hidrografice estice.
Relieful aparţine treptei de altitudine 700 – 1700 m, treapta muntoasă, unitatea structurală de orogen, unitatea carpatică muntoasă, subunitatea cristalină mezozoică, masivul oriental, regiunea nordică.
Perimetrul se învecinează în partea de vest cu Munceii Bârgăului, în partea de nord cu Munţii Maramureşului, în partea de nord vest Masivul Rodnei, în partea de est cu Munţii Suhard, iar în partea de sud şi sud est Bazinul Dornelor.
Munţii Suhard au forma unei culmi cu orientare nord-vest sud-est, care începe de la izvorul Someşului Mare şi ajunge până la valea Dornei. Aceşti munţi au aspectul unei peneplene ce scade în altitudine din Vârful Omu (1932 m) şi până în Vârful Ouşoru (1639 m). În continuarea directă a Suhardului, la nord de valea Bistriţei Aurii se dispune culmea Zimbroslavei din Munţii Ţibău.
Formele de relief sunt impuse de predominarea şisturilor cristaline, pe care se crează forme greoaie, dar semeţe înglobate sub aspect geografic masivul Fărăoane. Acest masiv are o poziţie mediană în cadrul munţilor Suhard, cuprinzând porţiunea culmi secundare, relativ lungi, ce se termină prin abrupturi.
Aceste culmi sunt bine delimitate de văi adânci, tributare văii Coşna şi râului Bistriţa Aurie. Spre bazinul văii Coşna se individualizează culmile Vâlfa Mare 1316 m, Bancu 1316 m, Muntele Bancu, Muntele Bancu Mic 1199,34 m, Vârful Cotului 1128 m, Vârful Fundoaia 1149,7 m, Măgura Coşnei 1256,1 m, Ştefan 1341 m şi Făgeţel 1255 m.
Reţeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afuenţi pâraiele Teşna şi Coşna.
Pârâul Teşna izvorăşte de sub poalele muntelui Măgura Calului şi străbate teritoriul comunei de la sud vest spre nord vest, pe o distanţă de cca. 13 km, formând hotarul cu comuna Poiana Stampei, în cea mai mare parte şi se varsă în pârâul Coşna lângă podul de cale ferată din faţa primăriei. Are ca principali afluenţi pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia, Sgeamănul, Curcuţiului etc.
Pârâul Coşna izvorăşte de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est, pe o distanţă de 19 km şi primeşte ca afluenţi pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Iugani şi Văcăriilor, vărsându-se apoi în râul Dorna sub podul de pe şoseaua ce duce de la Poiana Stampei la Vatra Dornei (E 576). Afluenţii mai importanţi de pe partea stângă sunt pâraiele Bâtci, Deaca, Băncuşor, Bancu, Făgeţel, Ciotina, Catariga.
Băncuşorul primeşte această denumire de la muntele Băncuşorul, proprietate a comunei Parva din judeţul Bistriţa Năsăud. Izvorăşte din munţii Suhardului şi se varsă în Coşna în satul Bancu.
Făgeţelul izvorăşte din muntele Fărăoane şi se varsă în Coşna la cantonul silvic din Bancu.
Ciotina izvorăşte din muntele Vulpoiu, legat de muntele Livada şi se varsă în Coşna la cca. 300 m de şcoala din Bancu.
Râul Dorna izvorăşte din munţii Gruiu şi Mărieşel (Transilvania), traversează munţii, străbate teritoriul comunei Poiana Stampei, primeşte pârâul Coşna la Podu Coşnei şi udă cca. 0,5 km din teritoriul comunei Coşna, până la hotarul cu comuna Dorna Candrenilor, urmându-şi drumul prin această comună, prin municipiul Vatra Dornei şi vărsându-se în Bistriţa în crtierul Chilia.
Comuna Coşna se află în zona climatului temperat – moderat – continental, suportând şi unele influenţe ale climatului continental din est şi ale celui subbaltic (boreal) de nord.
Conform înregistrărilor efectuate la staţia meteorologică din Poiana Stampei, temperatura medie anuală a aerului este în jur de 40C, temperatura medie maximă se înregistrează în luna august – 21,40C, iar temperatura medie minimă, în luna ianuarie        -12,40C.
Cantitatea medie multianulă de precipitaţii este în jur de 700 mm. Cantităţile cele mai mari de precipitaţii au loc în luna iulie şi cele mai mici în luna ianuarie.
Perioada de îngheţ începe în a doua decadă a lunii octombrie şi se încheie în prima decadă a lunii aprilie.
Vânturile sunt frecvente. Cele dinspre nord vest aduc ploi abundente în timpul verii şi zăpezi bogate iarna, iar cele dinspre sud aduc seceta.
Datorită situării la o altitudine de peste 800 m zona Coşnei este reprezentativă pentru etajul pădurilor de molid urcînd până la etajul subalpin. Vegetaşia este în cea mai mare parte arborescentă din cauza perioadei scurte de vegetaţie.
Pădurile de molid ocupă cca. 85% din suprafaţa împădurită, cele de brad 9%, cele de fag 3%, restul fiind ocupat de mesteacăn, zadă, scoruş, mălin, salcie, arin etc.
În păduri se găsesc ciuperci precum sunt găşbiorii, râşcovii, hribii, limba vacii, ghebele etc. Plantele ierboase cuprind: brânduşa de toamnă şi brânduşa de primăvară, ciuboţica – cucului, bănuţii, traista ciobanului, cimbrişorul, margaretele, sânzienele, tuturelele, trifoiul de munte, trifoiul roşu, urzica, ştevia, potbalul, măcrişul, loboda sălbatică, cimbrişorul, fragul, secărica, părul-porcului, rogozul etc.
Fauna din întrega zonă se încadrează în biotopul pădurii de conifere unde întâlnim: ursul, lupul, vulpea, căprioara, cerbul, cocoşul de munte, mistreţul, veveriţa, dihorul, cârtiţa, bursucul, şobolanul de câmp, liliecii.
Dintre păsări amintim: cioara, gaiţa, cucul, pupăza, piţigoiul, vrabia, ciocănitoarea, codobatura, mierla, cinteza, coţofana etc, iar ca păsări răpitoare: uliul, şoimul rândunelelor, vânturelul, huhurezul, cucuveaua.
Din categoria reptilelor: şarpele de casă, vipera, şopârla de munte şi cea de câmp, iar amfibienii sunt reprezentaţi de broasca râioasă, broasca roşie.
Flora şi fauna sunt deosebit de variate  şi bogate contribuind la sporirea gradului de atractivitate al zonei şi oferind condiţii pentru dezvoltarea turismului, un domeniu neexploatat în comunitatea locală.
Teritoriul de azi al comunei Coşna a făcut parte până în 1769 din ţinutul Moldovei, deci istoria sa este parte integrantă a acestui ţinut.
Localitatea este cunoscută încă din 1410, fiind înglobată în dania domnitorului Alexandru cel Bun făcută mănăstirii Moldoviţa, aparţinând satului Dorna. Hotarele comunei coincid în zonele de N, V şi S cu hotarele dintre Moldova şi Transilvania existente pâna in 1769, anul în care comuna a fost încorporată districtului militar al Rodnei, fără a fi cuprinsă în comunele grănicereşti.
Ca localitate de graniţă, Coşna a aparţinut Ardealului, aflat sub regim austriac, până în 1867, în stăpânirea Ungariei dualiste până la Marea Unire din 1918, în judeţul Năsăud până în 1926, în judeţul Câmpulung până în 1940 şi sub ocupaţie maghiară până în 1944. Reintegrată în judeţul Câmpulung până în 1952, Coşna a făcut parte din raionul Vatra Dornei până în februarie 1968, când, prin reforma teritorial-administrativă, a devenit sat al comunei Dorna Candrenilor. A redevenit comună în septembrie 2003, in baza Legii nr. 378 din 2003.

Mai multe informatii despre comuna Cosna.